Calendar Ortodox, 14 septembrie. Inaltarea Sfintei Cruci. Post Negru

Calendar Ortodox 14 septembrie 2020. In fiecare an pe data de 14 septembrie este sarbatoare mare, marcata cu cruce rosie. Este singura sarbatoare cu post aspru si rugaciune.

Inaltarea Sfintei Cruci este cea mai veche dintre sarbatorile crestine si aminteste de patimile si moartea Mantuitorului pe Golgota. Atat in calendarul bizantin (ortodox si greco-catolic), cat si in cel latin aceasta sarbatoare se tine pe data de 14 septembrie.

Prin aceasta sarbatoare crestinii comemoreaza doua evenimente deosebite din istoria lemnului crucii:

aflarea crucii (de catre Sfanta Elena, mama imparatului Constantin cel Mare) pe care a fost rastignit Isus si inaltarea ei solemna, in vazul tuturor, de catre episcopul Macarie de Ierusalim, in ziua de 14 septembrie 326;

readucerea lemnului crucii de la persi, in anul 629, pe timpul imparatului bizantin Heraclius I, care a depus-o in biserica Sfantului Mormant din Ierusalim, dupa care patriarhul Zaharia de Ierusalim a inaltat-o in vazul tuturor, la 14 septembrie 630.

Istorie

Inceputul cultului public si oficial al crucii lui Isus s-a petrecut in anul 335, cu ocazia sfintirii bisericii zidite de imparatul Constantin cel Mare, la propunerea imparatesei Elena, pe Golgota, locul Calvarului si al ingroparii lui Isus (vestita Biserica a Sfantului Mormant, sau Martirion/Martyrium, iar mai tarziu “Ad Crucem”). Conform pelerinei crestine Egeria (sec. IV), in aceasta biserica, consacrata in ziua de 13 septembrie, a fost depusa spre pastrare cea mai mare parte a lemnului Sfintei Cruci, descoperita de putina vreme de Sfanta Elena, mama lui Constantin.

Dar sarbatoarea liturgica a Inaltarii Sfintei Cruci s-a stabilit o zi mai tarziu, pe 14 septembrie, si asa s-a transmis si in Occident, cu incepere din secolele VII-VIII, cand la evenimentul din 335 s-a adaugat comemorarea redobandirii relicvei Sfintei Cruci de catre imparatul bizantin Heraclie in anul 629. Cu paisprezece ani mai inainte, regele persan Cosroe Parviz, cucerind Cetatea Sfanta a Ierusalimului, a luat ca prada de razboi si racla cu lemnul Sfintei Cruci. Heraclie a recuperat Crucea prin razboi, si a depus-o in Biserica Sfantului Mormant. Cativa ani mai tarziu, in anii 634-635, lemnul Sfintei Cruci a fost adus de la Ierusalim la Constantinopol (si inapoi) intr-o procesiune solemna care s-a pastrat pana astazi in cultul bizantin al sarbatorii din 14 septembrie.

Partile din Cruce care au ramas la Ierusalim s-au pierdut definitiv in anul 1187, cand au fost luate de episcopul de Betleem si duse in batalia de la Hattin. Au ramas doar bucatile trimise de Sfanta Elena la Constantinopol si la Roma.

Inaltarea Sfintei Cruci: Traditii si obiceiuri
In popor, aceasta sarbatoare se mai numeste si Ziua Crucii si este considerata data ce vesteste sfarsitul verii si inceputul toamnei. Conform traditiei populare, de ziua Crucii se inchide pamantul, care ia cu sine insectele, reptilele si plantele ce au fost lasate la lumina in primavara.

“In lumea satelor inca se mai crede ca, in aceasta zi, serpii, inainte de a se retrage in ascunzisuri, se strang mai multi la un loc, se incolacesc si produc o piatra nestemata, folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor”, spun specialistii in etnografie si folclor din cadrul Muzeului Dunarii de Jos Calarasi.

Tot in aceasta zi, preotul sfinteste via si butoaiele de vin, pentru ca si in viitor gospodarul sa se bucure de o recolta bogata. Strugurii din ultima tufa de vie nu trebuie culesi astazi.

Ei trebuie pastrati ca ofranda pentru pasarile cerului si de aceea se numesc, in limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu. in serile culesului, podgorenii fac focuri din vita uscata, in jurul carora petrec cu mancare, bautura si muzica.

Pe 14 septembrie, la biserica se sfintesc busuiocul, menta, maghiranul si cimbru, considerate plante magice. Acestea ii apara pe credinciosi de diverse boli, dar vegheaza si asupra pasarilor si animalelor din ograda.

Monedele sfintite in aceasta zi, pastrate in portofel, alaturi de o cruciulita aduc belsug si spor in munca.

De asemenea, se spune ca nu este bine sa se manance usturoi, nuci, prune si pestele. Este recomandat sa se tina post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului si a trupului.

Nu este voie, in ziua Inaltarii Sfintei Cruci, sa se lucreze, pentru a nu atrage primejdiile.